Loading Events

« All Events

  • This event has passed.

Studiu Biblic: Cele 10 urgii: Dumnezeu vs Faraon (a doua parte)

21 March @ 18:00 - 19:30

Studiu biblic

Cele 10 urgii: Dumnezeu vs Faraon (a doua parte)

Text: Exodul cap. 7-11

 

Așa cum observa într-una dintre lecțiile trecute, atunci când Moise și Aaron cer eliberarea poporului, Faraon întreabă: „Cine este Domnul ca să ascult de glasul Lui?” (5:2a) Dumnezeu îi va răspunde la această întrebare prin derularea celor zece urgii. Acestea nu sunt doar un mijloc de a-l constrânge pe Faraon să elibereze poporul evreu, ci un mijloc prin care Dumnezeu se revelează, oferind astfel un răspuns (dureros!) întrebării lui Faraon. Ce fel de Dumnezeu descoperim în derularea celor zece urgii?

  1. Domnul este marele Creator

Dumnezeu îndreaptă puterile creației împotriva lui Faraon și împotriva egiptenilor, folosindu-se de „arme” care nu sunt decât la îndemâna Creatorului. În unele situații, ne este indicată sursa urgiei: broaștele provin din apă (8:6), păduchii din țărâna pământului (8:16-17), iar piatra și întunericul din cer (9:22-23, 10:21-22). Cu alte cuvinte, toate elementele creației, apele, pământul și cerul, sunt angrenate împotriva lui Faraon.

Mai mult, textul biblic ne arată foarte clar că nu este vorba despre coincidențe, pentru că Dumnezeu stabilește „orarul” urgiilor, iar debutul și finalul acestora sunt anunțate anticipat. Dumnezeu îi oferă  lui Faraon onoarea de a alege finalul celei de-a doua urgii, tocmai pentru ca acesta să vadă limpede că lucrurile nu se petrec la întâmplare: „Moise a zis lui Faraon: „Hotărăște-mi, când să mă rog Domnului pentru tine, pentru slujitorii tăi și pentru tot poporul tău, ca să se îndepărteze broaștele de la tine și din casele tale? Nu vor mai rămâne decât în râu.” „El a răspuns: „Mâine.” „Și Moise a zis: „Așa va fi ca să știi că nimeni nu este ca Domnul Dumnezeul nostru.” (8:9-10) Mai mult, faptul că urgiile nu sunt fenomene întâmplătoare este subiliniat și de distincția pe care Dumnezeu o face între egipteni și poporul Său, protejând ținutul Gosen.

  1. Dumnezeu este dreptul judecător

Lucrul acesta este ilustrat de urgia care aduce bube pe egipteni: „Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: „Umpleți-vă mâinile cu cenușă din cuptor și Moise s-o arunce spre cer sub ochii lui Faraon.” (9:9). După toate probabilitățile, aici este voba despre cenușa dintr-un cuptor pentru producerea cărămizilor. Astfel, instrumentul exploatatorului devine, în mâna lui Dumnezeu, un instrument al judecății.

Atunci când Dumnezeu nu este ascultat și cinstit, viața întreagă devine un haos, așa cum se întâmplă în cazul egiptenilor. Același principiu este ilustrat de apostolul Pavel în Epistola către Romani, cap. 1. Atunci când oamenii, la fel ca Faraon, nu Îi aduc închinare lui Dumnezeu, recunoscându-i suveranitatea, aceștia sunt condamnați la haos și degradare, la fiecare nivel: mental, emoțional, relațional și fizic. Oamenii din zilele noastre, la fel ca egiptenii, se semețesc, socotind că este sub demnitatea lor să se supună lui Dumnezeu și poruncilor revelate în Scripturi, fără să își dea seama că aceasta conduce la degradare, atât la nivel individual, cât și social.

  1. Dumnezeu este singurul Mântuitor

Penultima urgie aduce întunericul peste Egipt, timp de trei zile: „Moise și-a întins mâna spre cer și a fost întuneric beznă în toată Țara Egiptului, așa de întuneric de să se poată pipăi.” (10:22). Aceste trei zile de întuneric au fost o anticipare a altei zile în care cerul s-a întunecat timp de trei ore: „De la ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara.” (Matei 27:45) Este vorba despre momentul în care Domnul nostru este țintuit pe Cruce. Acolo, urgiile lui Dumnezeu, Dreptul Judecător, cad peste El. Isus Hristos, Creatorul tuturor lucrurilor, devine Om, pentru a putea fi judecat în locul oamenilor păcătoși. Întunericul din Țara Egiptului a fost urmat de moartea întâilor născuți ai egiptenilor. Întunericul de la cruce a fost urmat de moartea Singurului Fiu al lui Dumnezeu. Sângele Mieilor jertfiți în Egipt a fost o anticipare a Sângelui Mielului care ne izbăvește nu doar de cele zece urgii, ci de urgia divină care urmează să vină. Așa cum mielul pascal jertfit în Egipt Îl anticipează pe Mielul Divin, cele zece urgii sunt o anticipare a urgiilor care se vor prăvăli peste cei care L-au nesocotit pe Dumnezeu și soluția sa pentru păcatul omenirii.

După învierea lui Hristos, apostolii Petru și Ioan îl vindecă pe ologul de la Poarta Frumoasă. Iritați, liderii iudeilor îi aduc în conciliul lor și îi întreabă: „Cu ce putere sau în Numele cui ați făcut voi lucrul acesta?” Atunci Petru se ridică și proclamă cu îndrăzneală autoritatea Domnului Isus Hristos și biruința Sa. Întrebarea lui Faraon „Cine este Domnul?” găsește ecouri în întrebarea pusă de liderii iudeilor. Așa cum Domnul i-a răspuns lui Faraon prin lucrările înfăptuite, Dumnezeu a răspuns iudeilor, și nouă, prin lucrarea înfăptuită de Isus Hristos. Moartea și Învierea Fiului lui Dumnezeu. După cum spunea Petru, „El este piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului.” (Fapte 4:11)

Details

Date:
21 March
Time:
18:00 - 19:30

Details

Date:
21 March
Time:
18:00 - 19:30