Arhiva pentru categoria: Buletin Duminical

START MERSULUI LA BISERICĂ

 

Notă: acest articol a fost publicat pe blogul personal în urmă cu câțiva ani. El este republicat în această ediție a buletinului duminical pentru a ne reaminti că nu există niciun substitut pentru participarea la părtășia bisericii din prima zi a săptămânii. Credem că perioada de izolare pe care am traversat-o ne-a dovedit lucrul acesta cu prisosință.

Parcă văd deja privirile încruntate ale multora. Aceștia vor sări să-mi explice că este vorba doar despre o clădire, că biserica suntem noi. Evident, așa este! Cei care fac afirmația aceasta se simt adeseori descoperitorii Americii. Ca unul care am crescut într-o familie de evanghelici, am învățat lucrul acesta încă de la grupele de copii. Îmi amintesc că această chestiune se constituia ca o întrebare clasică, pusă de fiecare dată candidaților pentru botez, atunci când erau prezentați în fața bisericii. Da, biserica este formată din mădulare vii, din oameni în carne și oase. Tocmai de aceea, bătrâni noștri spuneau mai degrabă că merg la adunare și aveau dreptate.

În același timp, înțeleg că formularea aceasta implică anumite riscuri. Unul dintre ele este să se acorde o importanță exagerată locului, în detrimentul părtășiei. Un altul este să canalizăm majoritatea eforturilor noastre în întreținerea și îmbunătățirea unei clădiri, în detrimentul slujirii oamenilor. Există permanent riscul de a uita că întreaga clădire, cu toate facilitățile ei are menirea de a sluji participanții la închinare și nu invers. Aș mai aminti și riscul fățărniciei. Ne purtăm exemplar în perimetrul clădirii bisericii, pentru ca mai apoi să plecăm acasă, părăsiți fiind de orice simțământ, trăire sau gest evlavios. Poate că cel mai mare dezavantaj este acela că asociem prezența lui Dumnezeu cu un loc, uitând, așa cum ne învață Sfântul Pavel, că templul Duhului suntem noi, credincioșii. Avem nevoie, precum Agar, să ne spunem din nou și din nou, în fiecare zi: „Tu ești Dumnezeul care mă vede!”

DAR, de prea multe ori, am auzit astfel de argumente din partea unor oameni firești, folosite ca o scuză pentru a lipsi de la părtășia bisericii.  Unii nu vin la biserică, din lene! Pur și simplu e prea greu: să te scoli din pat devreme, să te aranjezi, să ieși din casă, (brrr  se anunță o iarnă atât de grea…). Pe lângă asta, unii frați au chiar îndrăzneala să te mai pună să faci ceva. Alții nu vin din hărnicie. E de lucru mult toată săptămâna, așa că e nevoie de o zi de odihnă: nu e chiar exagerat să aduci la biserică un om care trudește atât de mult, de luni până sâmbătă seara? Prea ești fără inimă. Unii nu vin pentru că niciodată nu au reușit să se înțeleagă cu alte ființe umane. La servici se ceartă, cu nevasta se ceartă, cu vecinii se ceartă. Ar fi ceva să se înțeleagă cu cei din biserică! S-ar putea scrie cărți, dar nu e locul și timpul potrivit aici.

Sintetizând, marea majoritate a celor care vin rar sau deloc la biserică sunt oameni firești, carnali, iar lipsa de la întâlnirile bisericii este o expresie a acestei realități. Cei care sunt înntr-adevăr îngrijorați de o înțelegere greșită a lucrurilor, vor veni și vor căuta să le îndrepte, să găsească soluții. Motivele profunde ale celor ce nu vin izvorăsc din natura păcătoasă. Acestea sunt îmbrăcate însă cu straie teologice. Cu explicații sofisticate. Cu argumente ce par noi, deși sunt știute din vremea apostolilor. Doar nu voi spune: „Eu nu vin că sunt prea ocupat” sau „Eu nu vin că sunt leneș” sau „Eu nu vin că sunt dificil.” Mai bine explic ca un magnetofon stricat ceea ce știu deja toți: că biserica nu e clădirea. În felul acesta, eu teologul sofisticat și rafinat, care stau acasă în pijamale, nespălat și nebărbierit, sunt mult mai spiritual, mult mai profund teologic decât  pâlcurile de oameni primeniți care merg regulat la biserică. Eh, ei sunt robotizați, eu sunt original. Mă mângâi cu faptul că niciun profet nu a fost înțeles în generația lui!

Eu unul voi merge mâine dimineață la biserică. Cuminte, cu hainele de duminică și cu Biblia la mine. Voi fi acolo din timp. Mă duc pentru că în locul respectiv se întâlnește biserica și doresc să mă întâlnesc cu ei. Am nevoie de părtășia de acolo. Am nevoie de încurajările și mustrările lor, iar ei de ale mele. Am nevoie de lumina pe care ei au primit-o din Cuvânt, iar ei de a mea. Mă duc acolo ca să fiu zidit și întărit. Pe Dumnezeu Îl caut în fiecare zi și mă întâlnesc cu El în fiecare zi și în orice loc. Iar El îmi spune, din nou și din nou, că nu m-a mântuit doar pe mine, ci pe mulți alții. Că eu am nevoie de ei, iar ei de mine. Că dacă nu rămân în părtășia bisericii, voi cădea. Cărbunele smuls și pus deoparte se stinge, iar oaia care se îndepărtează e pradă sigură. Bine spunea apostolul: semnul cel mai clar că am trecut din moarte la viață este că îi iubim pe frați.

Am văzut recent o carte Stop mersului la biserică! Într-un fel înțeleg formularea, din motivele enunțate mai sus. Biserica suntem noi. Interesant mi-au părut exemplele din prefață: un pastor e sfătuit să poarte vestă anti-glonț la întâlnirile de comitet sau o femeie care încearcă să o sugrume pe soția pastorului în fața amvonului sau un pastor care dă un pumn diaconului. Nu am cumpărat cartea și nici nu am de gând. Un lucru este cert: prin faptul că aceste exemple de o cruzime neobișnuită sunt puse în prefață, dar și prin asocierea lor cu titlul, se dă de înțeles că acestea au fost generate de o înțelegere greșită a ceea ce înseamnă mersul la biserică. În ce mă privește, sunt sigur de un lucru: că astfel de cazuri se petrec fie din pricina problemelor psihice, fie, mai probabil, din pricina firii pământești nerăstignite. Am ajuns din nou aici. Mersul la biserică, structura clasică a închinării, astea sunt problema noastră, se tot zice. Evident, soluția e să tot tăiem din ele, să le tot scurtăm. O soluție mult mai convenabilă decât  pocăința, crucificarea firii, maturizarea spirituală.

Eu deci, mă duc mâine la biserică. Nu, nu la clădirea bisericii. Mă duc să mă întâlnesc cu frații. Chiar nu cred că ar trebui să avem o problemă cu formularea aceasta. Când spun: mă duc acasă, se înțelege clar că mă duc, înainte de toate, la soție, copii, părinți, rude, la persoanele care locuiesc acolo și care fac casa să fie casă. La fel și cu clădirea bisericii. Nu o să merg mâine să vorbesc cu ușa, voi vorbi cu frații. Nici să îmbrățișez amvonul, ci frații. Deci, Start mersului la biserică! Dacă frații ajung să înțeleagă greșit, voi merge la ei, la biserică, și voi căuta să le explic. Soluția nu e nicidecum să rămân acasă și să filosofez cu emfază.

Valentin Făt

---

Citirea Bibliei:

26 iulie	Judecatori	9	Fapte	13	Ieremia	22	Marcu	8
27 iulie	Judecatori	10, 11:1-11	Fapte	14	Ieremia	23	Marcu	9
28 iulie	Judecatori	11:12-40	Fapte	15	Ieremia	24	Marcu	10
29 iulie	Judecatori	12	Fapte	16	Ieremia	25	Marcu	11
30 iulie	Judecatori	13	Fapte	17	Ieremia	26	Marcu	12
31 iulie	Judecatori	14	Fapte	18	Ieremia	27	Marcu	13
01 august	Judecatori	15	Fapte	19	Ieremia	28	Marcu	14

Sarbatoriti:

Blaga Tabita
Toader Ana
Creţean Marius
Murariu Viorel
Feier Corina

Anunturi:

În această seara, Cuvântul va fi vestit de fratele Liviu Ciortuz.
Cu bucurie vă anunțăm că duminică, 2 august, va avea loc cununia religioasă al fratelui Emanuel Blaga cu sora Cristina Ciortuz.
La Masa Domnului ne vom împărtăși a doua duminică din luna ( 9 august ) în cadrul serviciului de  dimineață.
Nu uitați pentru duminica urmatoarele să vă inscrieți la fr. Sadagurschi Gabriel.

Reamintim datele bancare ale bisericii noastre, celor care doresc să își trimită dărnicia ONLINE:

Date bancare:
Beneficiar: Biserica Baptista Betania
Cont IBAN: RO68BRDE360SV76107493600

 

Pace celor ce vin,
Bucurie celor ce rămân,
Binecuvântare celor ce pleacă!

Uniți în rugăciune

-săptămâna 12-18 iulie-

 

În ultimele săptămâni, ne-am rugat pentru diferitele departamente ale lucrării bisericii. Urmează ca la începutul toamnei, să reluăm rugăciunea pentru departamentele care încă nu au fost acoperite, lucrarea de misiune fiind cel mai important dintre acestea. În săptămânile care urmează însă, ne vom îndrepta privirile înspre alte câteva teme de rugăciune deosebit de importante.

Astfel, în săptămâna care urmează, vă propunem să ne rugăm pentru persoanele care s-au îndepărtat de Domnul și de biserica lui sau, folosind un limbaj biblic, pentru „fiii risipitori” ai bisericii noastre. Chiar dacă fizic sunt departe de noi și cu unii dintre ei nu mai există punți de comunicare, știm că Duhul lui Dumnezeu este omniprezent și poate să îi cerceteze în orice loc, în orice timp și în orice context.

Vom folosi două texte inspirative, din Scripturi:

„Și-a venit în fire și a zis: „Câți argați ai tatălui meu au bleșug de pâine, iar eu mor de foame aici! Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și-i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.” Și s-a sculat și a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat mult.” (Luca 15:17-20)

„Nu va frânge o trestie ruptă și nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata.” (Matei 12:20)

Textele acestea „deschid” înaintea noastră inima lui Dumnezeu pentru cei care au căzut pe cale. Observăm că dorința Lui este întoarcerea lor, iertarea și restaurarea. Spre deosebire de concepția eronată a multora, Dumnezeu nu este Stăpânul aspru care vânează greșelile oamenilor, cu dorința de a-i penaliza și de a-i pedepsi, îndepărtându-i de lângă El. Dimpotrivă, dorința lui Dumnezeu este iertarea. El este „Dumnezeul care nu obosește iertând.” (Isaia 55:7) Nu doar că Dumnezeu iartă, dar generozitatea cu care el restaurează un om căzut este de-a dreptul uimitoare: fiului pierdut îi dă o haină nouă, încălțăminte, inel în deget și, pentru a marca întoarcerea lui, organizează o petrecere îmbelșugată. Dumnezeu așteaptă întoarcerea păcătosului până în ultima clipă, atâta timp cât încă trestia încă se ține de un fir de păr, iar fitilul încă mai fumegă. În același timp însă, Dumnezeu „nu se lasă să fie batjocorit.” (Galateni 6:7) Timpul cercetării este mărginit, dar consecințele nesocotirii lui sunt veșnice. Tocmai din această cauză este imperativ să ne rugăm pentru pocăința și întoarcerea celor pierduți sau a celor care au căzut de pe cale! Miza este veșnicia lor!

Pentru a evita situații neplăcute, am socotit că nu este potrivit să publicăm numele lor în buletinul duminical, dar suntem convinși că acelora care doresc să se roage cu sinceritate Duhul Domnului le va aduce în minte toate persoanele pe care trebuie să le pomenească în rugăciune.

În mod concret, ne rugăm ca:

1. Dumnezeu să îi cerceteze pe cei căzuți, în contextul și în situația în care se află. Să îi ajute să înțeleagă că indiferent de succesul pe care îl au în alte domenii ale vieții, viața nu are sens decât în Hristos.
2. Atunci când intră în contact cu biserica sau cu persoane din biserică, să simtă, prin noi, iubirea lui Hristos. Să cerem înțelepciunea de a spune adevărul în dragoste; înțelepciunea de a nu corupe standardele înalte ale Cuvântului lui Dumnezeu, de a căuta sfințirea și de a chema la pocăință, dar toate acestea în spiritul iubirii lui Dumnezeu.
3. Să ne rugăm ca Dumnezeu să întărească trăirea noastră în sfințenie și, astfel, mărturia noastră. Să ne ajute să înțelegem că o parte din aceste situații se datorează falimentului nostru de a fi o bună mărturie pentru cei care au fost cel mai aproape de noi.
4. Să ne rugăm pentru generația tânără care se ridică, pentru adolescenții și copiii de acum. Să ne rugăm ca aceștia să Îl cunoască pe Domnul și să rămână în adunare. Să cerem înțelepciune și răbdare pentru cei care îi îndrumă în adunare, dar mai ales pentru părinții lor.

---

Studiu biblic

Psalmul 57

 

Sinteza studiului: deși suntem deja copiii lui Dumnezeu și cetățeni ai cerului, de partea aceasta a veșniciei vom trece mereu prin momente grele ce par să contrazică promisiunile primite de sus. În aceste momente putem merge mai departe bizuindu-ne pe adevărul și bunătatea lui Dumnezeu.

Privire de ansamblu și structura textului: să observăm mai întâi că psalmul acesta, alături de alți câțiva psalmi (Ps. 52, 54, 56 și 59) descriu o perioadă extrem de dificilă din viața lui David: anii în care, deși fusese deja uns ca împărat de profetul Samuel, trebuia să se ascundă de mânia împăratului lepădat, Saul. A fost o perioadă lungă de privațiuni, de luptă pentru supraviețuire, de dezamăgiri. Pe de o parte, David se bucura de promisiunile și de confirmarea lui Dumnezeu, dar, tot ceea ce se întâmpla în jurul lui, părea să contrazică acest cuvânt primit din partea Domnului.

Psalmul este structurat în trei părți:

-v. 1-3: exprimă încrederea lui David că Dumnezeu îi va răspunde la rugăciune și va interveni.

-v. 4-6: descrie problema cu care David se confruntă: oamenii ostili care îl înconjoară din toate părțile și îi doresc răul.

-v. 7-11: reafirmă tăria încrederii lui David în Dumnezeu și lauda pe care o va aduce ca răspuns la intervenția divină în viața sa.

Expresii și cuvinte cheie: pentru că psalmii sunt poezie, aceștia folosesc o multitudine de imagini concrete, dar deosebit de frumoase, pentru a transmite realități spirituale:

-de pildă, David caută ajutor „la umbra aripilor lui Dumnezeu.” Este posibil ca aici să fie o referire la heruvimii care acopereau capacul ispășirii, având aripile întinse. Însuși Domnul Isus se descrie pe Sine în relația cu evreii ca o „găină care dorește să își strângă puii sub aripi.”

-vrăjmașii săi sunt „lei”, „oameni care varsă flăcări”, „ai căror dinți sunt sulițe și săgeți și a căror limbă este o sabie ascuțită.”

Observăm de asemenea o pereche de cuvinte asociate cu Dumnezeu, care se repetă: „bunătatea și credincioșia” (v. 3 și v. 10). În traducerea greacă a Noului Testament, acestea sunt redate ca „harul și adevărul.”

Observații asupra textului: nu putem decât să ne imaginăm cât de dificilă trebuie să fi fost perioada aceasta pentru împăratul David. Din perspectiva lui Dumnezeu, din perspectiva cerului, el era împăratul legitim al lui Israel. Perspectiva istorică, perspectiva de jos, era însă foarte diferită. David era prigonit și era ocărât de oameni v. 3b). În ciuda tuturor aparențelor însă, David „se încăpățânează” sau, mai bine zis, alege să se încreadă în Dumnezeu. El știe că indiferent de ceea ce spun și fac oamenii, ceea ce contează, în ultimă instanță, este ceea ce spune Dumnezeu despre el și ceea ce face Dumnezeu pentru el. Contrastul este cât se poate de clar subliniat în v. 3: „prigonitorul îmi aruncă ocări,” afirmație care este încadrată însă de alte două afirmații: „El (Dumnezeu) îmi va trimite izbăvire din cer” și, mai apoi, „Dumnezeu își va trimite bunătatea și credincioșia.” David este încredințat că „Dumnezeu lucrează pentru el” (v. 2b), astfel că răul pe care vrăjmașii îl pregătesc pentru el se va întoarce împotriva capului lor: „Îmi săpaseră o groapă înainte, dar au căzut ei în ea.” (v. 6). Să observăm că dorința repetată lui David nu este promovarea sa ca împărat, ci ca Dumnezeu să fie slăvit și slava Sa  să fie cunoscută: „Înalță-te peste ceruri, Dumnezeule, și peste tot pământul să se întind slava Ta!” (v. 5 și v. 11). Dorința lui de a cânta laudele lui Dumnezeu este atât de mare, încât se va trezi în zori de zi,” pentru a o face.

Aplicații:

1. Adeseori viața concretă pe care o trăim pare atât de diferită de promisiunile cerești primite. În astfel de momente, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să ne înălțăm către cer în rugăciune. Chiar dacă contextul istoric pe care îl traversăm nu va deveni ceresc, Cerul va umple inimile noastre.
2. Așa cum David a fost persecutat și batjocorit, Hristosul, Fiul lui David, a fost persecutat și batjocorit. Nu doar atât, dar a fost ucis de mâna vrăjmașilor și așezat într-o peșteră așa cum David se află în contextul acestui psalm într-o peșteră. Pentru că Dumnezeu a fost cu El însă, a fost izbăvit din peșteră. Tocmai răul pe care vrăjmașii I l-au făcut s-a dovedit a fi modul în care Dumnezeu a lucrat pentru a aduce binecuvântare și pentru a-Și înălța Fiul.

---

Citirea Bibliei:

12 iulie	Iosua	16, 17	Psalmul	148	Ieremia	8	Matei	22
13 iulie	Iosua	18, 19	Psalmul	149, 150	Ieremia	9	Matei	23
14 iulie	Iosua	20, 21	Fapte	1	Ieremia	10	Matei	24
15 iulie	Iosua	22	Fapte	2	Ieremia	11	Matei	25
16 iulie	Iosua	23	Fapte	3	Ieremia	12	Matei	26
17 iulie	Iosua	24	Fapte	4	Ieremia	13	Matei	27
18 iulie	Judecatori	1	Fapte	5	Ieremia	14	Matei	28

Sarbatoriti:

Oprea Lidia
Ciortuz Aneta
Birta Elisabeta
Sadagurschi Otilia

Anunturi:

1. Sâmbătă, 11.07, a avut loc pe Muntele Mic (Caraș Severin) nunta lui Sebastian Boangiu cu Brigitte Dunca. Să ne rugăm ca Dumnezeu să binecuvânteze noua familie.
2. Mulțumim tuturor celor care au dăruit pentru fratele Daniel Oprean și familia dumnealui.
3. În seara aceasta ne bucurăm să îl avem din nou împreună cu noi pe fratele Emil Bartoș. Dumnealui va continua studiul din Eclesiastul.

Reamintim datele bancare ale bisericii noastre, celor care doresc să își trimită dărnicia ONLINE:

Date bancare:
Beneficiar: Biserica Baptista Betania
Cont IBAN: RO68BRDE360SV76107493600

 

Pace celor ce vin,
Bucurie celor ce rămân,
Binecuvântare celor ce pleacă!

Uniți în rugăciune

Săptămâna 28 iunie-4 iulie: pentru lucrarea muzicală a bisericii.

 

Continuăm să ne rugăm pentru încă un departament al lucrării din biserica noastră, cel muzica. Vă reamintim că în ultimele săptămâni ne-am rugat pentru diferitele lucrări care se desfășoară în biserica noastră:
(1) Departamentul tehnic

(2) Lucrarea cu copiii

(3) Awana

(4) Tinerii

(5) Familiile tinere.

Scopul principal al prezentării acestor lucrări aici este să ne rugăm pentru ele. În același timp însă, dorim să le cunoaștem, să îi cunoaștem și să îi încurajăm pe cei implicați și, dacă este cazul, să ne implicăm și noi!

Lucrarea muzicală de la Betania este împărțită în mai multe depatamente:

(1) Cântarea comună. Aici coordonator este Lucian Boangiu, ajutat de Ovidiu Căpușan (pian) Cristian Jurescu, Ion Costache, Gabriel Sadagurschi (voce).

(2) Corul. Acesta este dirijat de Carol Budai și Ovidiu Voaideș, fiind acompaniat de Ovidiu Căpușan.

(3) Orchestra. Orchestra este dirijată de Carol Budai.

(4) Sola Gratia. Sola Gratia este un dublu-cvartet coordonat de Carol Budai.

 

Ca text inspirativ, vom folosi Psalmul 40:3a: „Mi-a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru.” Privind la acest scurt verset înțelegem că: (1) Muzica este darul lui Dumnezeu. El este Cel care pune cântarea în gura noastră. (2) Cea mai plăcută cântare, înaintea lui Dumnezeu, este aceea care izvorăște dintr-un suflet mântuit, răscumpărat. David primește cântare după ce Domnul a întins mâna și l-a scos din groapa pieirii (vezi v. 1 și 2). (3) Scopul cântărilor noastre trebuie să rămână Dumnezeu. Noi nu cântăm pentru că ne place, pentru a ne etala talentele sau pentru a genera anumite emoții, ci pentru a-L glorifica pe Dumnezeu. Cântarea noastră este de clar definită în acest verset: ea este „o laudă pentru Dumnezeul nostru!” Așa să ne ajute Domnul să o păstrăm!

Motive de rugăciune:

1. 1. Mulțumim pentru darul muzicii. Mai important însă, îi mulțumim Domnului pentru darul salvării și pentru că gloria Lui și lucrarea Lui rămân motivele pentru care cântăm. Mulțumim pentru bucuria de a cânta împreună, de a ne uni nu doar vocile, dar și inimile. Mulțumim pentru toți cei implicați, pentru jertfa și devotamentul lor. Mulțumim pentru aceia care ne-au binecuvântat prin cântarea lor în perioada de izolare. Mulțumim pentru departamentul tehnic care susține lucrarea muzicală a bisericii.
2. Ne rugăm ca restricțiile să fie ridicate cât mai grabnic, iar activitățile muzicale (cor, orchestră, grupul Sola Gratia) să poată fi reluate cât mai curând.
3. Ne rugăm pentru cei implicați în coordonarea diferitelor lucrări muzicale, pentru răbdare, putere, înțelepciune.
4. Ne rugăm pentru pianistul bisericii noastre, Ovidiu Căpușan. Mulțumim pentru el, cerem putere și energie, dar în același timp ne rugăm să se mai găsească persoane dăruite care să ajute în lucrarea aceasta. Continuăm să o aducem în rugăciunile noastre pe Laura Leontiuc care pentru o perioadă a cântat la pian în adunarea noastră, dar acum se luptă cu boala.
5. Cel mai important, ne rugăm ca cei care cântă să o facă din inimi curate, motivația de dragostea Celui care ne-a iubit mai întâi, atunci când Și-a dat viața pentru noi: Isus Hristos, același ieri și azi și în veci!

---

Studiu biblic

Psalmii 42-43

 

Sinteza studiului: Momentele de descurajare sau depresie sunt o realitate și în viața celor credincioși, dar tocmai în astfel de clipe descoperim suficiența lui Dumnezeu pentru salvarea noastră deplină.

 

Structura textului: Chiar dacă cei doi psalmi, 42 și 43, pot fi abordați și separat, există mai multe argumente care ne determină să credem că ceele două capitole formează un text unitar: (1) În primul rând, refrenul: „Pentru ce te mâhnești suflete și gemi înlăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu , căci iarăși Îl voi lăuda; El este mântuirea mea și Dumnezeul  meu.” care apare de două ori în Ps. 42 (v. 5 și 11), dar și în Ps. 43:5. (2) În al doilea rând avem afirmația din Ps. 42:9b: „Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare, sub apăsarea vrăjmașului?” care este reluată și în Ps. 43:2b, cuvântu cu cuvânt. (3) Suntem în cea de-a doua carte a psalmilor, iar primii psalmi, de la 42-49 sunt atribuiți fiilor lui Core. Mențiunea este făcută la începutul fiecărui psalm, cu excepția Ps. 43, o indicație că acesta este strâns legat de 42 și are același autor.

Structura textului este dată de refrenul care se repetă de trei ori, în 42:5, 11 și 43:5. Astfel avem:

-prima secțiune: 42: 1-4, urmată de refrenul din v. 5.

-a doua secțiune: 42:6-10, urmată de refrenul din v. 11

-a treia secțiune: 43:1-4, urmată de refrenul din v. 5.

 

Cuvinte și expresii cheie: textul conține expresii care sugerează starea de descurajare și de slăbiciune:

sete puternică (42:1-2), lacrimi (42:3), a vărsa focul inimii (42:4), mâhnire (42:5, 6, 11, 43:5), gemete (42:5, 11, 43:5), apele care trec peste suflet (42:7), întristare (42:9, 43:2), apăsare (42:9, 43:2), oase sfărâmate (42:10).

 

Observații pe marginea textului: la fel ca în cazul altor psalmi, autorul nu precizează contextul istoric exact în care se găsește. Psalmul începe cu o afirmație deosebit de puternică: este însetat după prezența lui Dumnezeu (42:1-2). În psalmul 43 se face o afirmație paralelă. Practic este exprimat același adevăr, dar în cuvinte diferite: „atunci voi merge la altarul lui Dumnezeu care este bucuria și veselia mea.” (43:4) Se pare că este vorba despre o persoană care era implicată în lucrarea de la templu și, în trecut, conducea mulțimea în închinare (42:4). Acum se afla departe (42:6, 43:3) și era în imposibilitatea de a mai participa la închinare, dar tânjea după lucrul acesta. Nu doar atât, era în mijlocul vrăjmașilor care, prin prisma cuvintelor pe care le rostesc, se pare că nu făceau parte din poporul lui Dumnezeu. Aceștia îl batjocoreau, sugerându-i că Dumnezeu l-a părăsit și l-a uitat (42:3, 42:9, 42:10, 43:1, 43:2). Întregul text este străbătut de două fire. Pe de o  parte este vorba despre întristare profundă. Psalmistul este însetat și înfometat, dar se hrănește cu lacrimi. Își dorește să fie în mijlocul poporului la închinare, dar este departe, înconjurat de vrăjmași. Își amintește strigătele de bucurie și mulțumire ale mulțimii, dar aude doar batjocurile vrăjmașilor. Pe altă parte, psalmul este străbătut de un fir al nădejdii. Psalmistul este încredințat că va fi izbăvit. Așa cum îl dorește pe Dumnezeu și nimic altceva, Dumnezeu și nimic altceva este suficient pentru a-i oferi nădejdea neclintită că totul se va termina cu bine și va fi mântuit. Precum Avraam, autorul trăiește prin credință, „nădăjduind împotriva oricărei nădejdi.” (vezi Romani 4).

 

Aplicații practice:

1. Copiii lui Dumnezeu nu sunt scutiți de clipe de descurajare și chiar de depresie. Cartea Psalmilor stă ca o mărturie că uneori credincioșii trebuie să treacă prin văi adânci.
2. Chiar și în această situație neagră psalmistul stă de vorbă cu Dumnezeu, împărtășindu-i nedumeririle.
3. Psalmistul stă de vorbă însă și cu el însuși. El nu se lasă condus de impresiile și emoțiile sale, ci își strunește lumea interioară.
4. Dumnezeu este suficient pentru orice situație în care ne-am afla. Dumnezeu însuși este suficient pentru a ne oferi o salvare și o satisfacție deplină.

---

Săptămâna aceasta în istoria bisericii și a lumii…

 

28 iunie 195: moare Irineu, episcopul Lionului (Franța), considerat de unii primul teolog al bisericii creștine. Acesta a avut un aport deosebit în ceea ce privește canonul, adică stabilirea cărților care alcătuiesc Sfânta Scriptură.

28 iunie 1577: se naște pictorul flamand Peter Paul Rubens. Printre cele mai cunoscute picturi se numără Ridicarea Crucii și Coborârea de pe cruce.

1 iulie 1643: se întâlnește pentru prima dată adunarea de la Westminster. Aceștia vor întocmi Mărturisirea și Catehismul de la Westminster care vor rămâne un reper pentru protestanți și pentru credința evanghelică în general.

2 iulie 1505: o furtună violentă îl surprinde pe Martin Luther, pe atunci student la drept. Acesta se roagă Sfintei Ana să îl ajute, cu promisiunea că dacă va scăpa, se va face călugăr, promisiune pe care a onorat-o peste doar două săptămâni.

2 iulie 1865: William Booth înființează ceea ce mai târziu avea să devină Armata Salvării, o lucrare printre sărmanii și necredincioșii Londrei.

(informațiile sunt preluate de pe christianitytoday.com Traducerea: Valentin Făt)

---

Citirea Bibliei:

28 iunie	Deuteronom	33, 34	Psalmul	119:145-176	Isaia	60	Matei	8
29 iunie	Iosua	1	Psalmul	120, 121, 122	Isaia	61	Matei	9
30 iunie	Iosua	2	Psalmul	123, 124, 125	Isaia	62	Matei	10
1 iulie	Iosua	3	Psalmul	126, 127, 128	Isaia	63	Matei	11
2 iulie	Iosua	4	Psalmul	129, 130, 131	Isaia	64	Matei	12
3 iulie	Iosua	5, 6:1-5	Psalmul	132, 133, 134	Isaia	65	Matei	13
4 iulie	Iosua	6:6-27	Psalmul	135, 136	Isaia	66	Matei	14

Sarbatoriti:

Iacob Adrian

Liubimirescu Luminiţa

Copocean Sorin

Fomitescu Corina

Pop-Murariu Filip

Bota Vasile

Rusu Iasmina

Motescu Daniela

Ispas Stela

Oprea Dorin

 

Anunturi:

De marți, 30 iunie, se reiau întâlnirile de rugăciune, începând cu orele 17:00.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, duminică, 5 iulie, ne vom împărtăși la Masa Domnului.

Reamintim datele bancare ale bisericii noastre, celor care doresc să își trimită dărnicia ONLINE:

Date bancare:
Beneficiar: Biserica Baptista Betania
CUI: 5189254 (daca se cere CUI-ul beneficiarului)
Cont IBAN: RO68BRDE360SV76107493600

 

Pace celor ce vin,
Bucurie celor ce rămân,
Binecuvântare celor ce pleacă!

Studiu biblic – Psalmul 31:1-24

 

Ideea centrală: Domnul este Singurul care nu va trăda încredea noastră, iar viața noastră este în siguranță doar atunci când o punem în mâna Lui.

Structura textului: Psalmul este format din două secțiuni. Prima secțiune: v. 1-8, iar cea de-a doua v. 9-22. Cea de-a doua secțiune repetă și detaliază ceea ce prezintă prima secțiune. Fiecare secțiune începe cu o rugăciune care imploră intervenția lui Dumnezeu, dar se încheie cu convingerea fermă că Dumnezeu va interveni și va lucra, după cum se poate vedea în versetele citate mai jos:

„Doamne, în Tine mă încred: să nu fiu dat de rușine niciodată. Izbăvește-mă în dreptatea Ta! Pleacă-ți urechea spre mine, grăbește-te de-mi ajută! Fii pentru mine o stâncă ocrotitoare, o cetățuie unde să îmi găsesc scăparea.” (v. 1 și 2)/ „Ai milă de mine, Doamne, căci sunt în strâmtorare.” (v. 9)

„Nu mă vei da în mâinile vrăjmașului, ci îmi vei pune picioarele la loc larg.” (v. 8)/ „Iubiți dar pe Domnul toți cei iubiți de El. Căci Domnul păzește pe cei credincioși. Fiți tari și îmbărbătați-vă inima toți cei ce nădăjduiți în Domnul.” (v. 23-24).

Cuvinte cheie:

Psalmul conține mai multe metafore care au menirea de a sugera protecția puternică pe care o oferă Dumnezeu. Dumnezeu este numit în mod direct „Ocrotitor” (v. 4), dar ocrotirea pe care o oferă este sugerată și prin mai multe imagini concrete: „stânca” (v. 2 și v. 3); „cetățuie” (v. 2, v. 3), „îi ascunzi la adăpostul Feței Tale” (v. 20),  „îi ocrotești în cortul Tău” (v. 20), „cetate întărită” (v. 21). Cei care se încred în Dumnezeu „nu vor fi dați de rușine” (v. 1), „nu vor rămâne de rușine” (v. 17).

Observații asupra textului:

În esență, psalmul prezintă câteva realități din viața psalmistului. Acesta se află într-o stare deznădăjduită. Aceasta esta cauzată de vrăjmașii săi. Chiar dacă nu se oferă detalii concrete, conflictul este unul cât se poate de intens, iar ura vrăjmașilor este atât de mare încât aceștia „uneltesc să ia viața” psalmistului. (v. 13). La fel ca în alți psalmi, vrăjmașii luptă nu doar prin violența fizică, dar mai ales prin violență verbală: „Să amuțească buzele mincinoase, care vorbesc cu îndrăzneală, cu trufie și dispreț împotriva celui neprihănit.” (v. 18) Din pricina acestor vorbe, el ajunge „de ocară, de mare ocară (…)” (v. 11). În timp ce vrăjmașii îl încolțesc, prietenii îl părăsesc și îl uită: „cei ce mă văd pe uliță fug de mine.” Sunt uitat de inimi ca un mort, am ajuns ca un vas sfărâmat.” (v. 11-12). Nu doar sufletul îi este afectat de această situație, dar și limitele trupului sunt întinse la maximum: „Fața, sufletul și trupul mi s-au topit de întristare.” (v. 9). În această conjunctură dramatică, psalmistul alege să se încreadă în Domnul, deși cei din jurul său aleargă la idoli. V. 6 este unul cheie și ne arată hotărârea cea mai importantă în fața căreia a fost pus psalmistul și în fața căreia suntem puși și noi. Vom alege să ne încredem, la fel ca cei mai mulți, în idoli, în lucruri din lumea creată sau în Cel care este Dumnezeu și Creator: „Eu urăsc pe cei ce se lipes de idoli deșerți și mă încred în Domnul.” Chiar dacă ajutorul lui Dumnezeu pare să întârzie, „bunătatea pe care o păstrează El pentru cei ce se tem de El este mare.” (v. 19).

Aplicații:

1. În timp ce oamenii cred că protecția poate fi găsită în bani, sisteme de sănătate sau de apărare, Dumnezeu este Singurul care poate să ne păstreze și care nu ne va lăsa să rămânem de rușine. Deși psalmistul încă nu a experimentat izbăvirea de sus, el vorbește despre ea ca și cum ar fi un fapt consumat, la fel cum o face și apostolul Pavel, în Romani 8.
2. Și acest Psalm, la fel ca toți ceilați, Îl are în centru pe Hristos. El este a lui David, apoi în mod suprem al lui Hristos și al nostru prin El. Acest psalm, la fel ca psalmul 22, ne descrie agonia prin trece Hristos în timpul patimilor Sale pământești, dar și biruința Sa, primită prin puterea lui Dumnezeu. Această biruință este și a noastră prin El. Este ca un fapt consumat, după cum ne arată psalmistul aici, dar și apostolul Pavel în Romani 8 și în alte epistole.

---

Această săptămână în istoria bisericii și a lumii…

14 iunie 1936: moare scriitorul G. K. Chesterton. Moartea sa a fost regretată de scriitori celebri cum ar fi T. S. Elliot care i-a scris și necrologul, dar și de H. G. Wells care i-a fost prieten și partener de dezbateri. A fost declarat de Papa Pius al XI-lea „Apărător al credinței.”

15 iunie 1520: Papa Leon al X-le îl condamnă pe Luther prin bula papală „Exurge Domine,” acuzându-l, în 41 de puncte, de erezie. Luther este catalogat ca dușman al Bisericii Catolice, iar cărțile lui sunt arse la Roma.

16 iunie, 1855: se căsătoresc William și Catherine Booth, întemeietorii „Armatei Salvării.”

17 iunie, 1703: se naște John Wesley, întemeietorul metodismului, la Epworth, Anglia, fiul lui Samuel și al Susanei Wesley.

17 iunie, 1963: Curtea Supremă a Statelor Unite hotărăște că autoritățile statale nu au dreptul să ceară recitarea rugăciunii „Tatăl nostru” sau a versetelor biblice în școlile publice.

18 iunie, 1546: este condamnată Anne Askew în Anglia, pentru că a negat doctrina trans-substanțierii (credința ca pâinea și vinul pot fi transformate cu adevărat în trupul și sângele Domnului). Întrebată de acuzatorii ei: „Spui tu că preoții nu pot să facă din pâine trupul Domnului?” aceasta a răspuns: „Am citit că Dumnezeu l-a făcut pe om, dar că omul L-ar putea face pe El, niciunde.”

18 iunie 1956: moare fondatorul organizației „Navigatorii,” Dawson Trotman, în timp ce salva o persoană de la înec, la o conferință a navigatorilor. (Notă: Organizația „Navigatorilor” se ocupă cu studiul biblic. Inclusiv gihdul de studiu biblic folosit de grupele mici de la Betania provine de la această organizație.)

19 iunie 325: se anunță formularea Crezului de la Niceea, care afirma despre Domnul nostru că este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut.”

19 iunie, 1623: se naște Blaise Pascal, matematician și apologet al credinței creștine.

19 iunie, 1834: se naște Charles Haddon Spurgeon.

(Informațiile de mai sus sunt preluate de pe christianitytoday.com Traducerea: Valentin Făt)

---

Citirea Bibliei:

14 iunie	Deuteronom	19	Psalmul	106	Isaia	46	Apocalipsa	16
15 iunie	Deuteronom	20	Psalmul	107	Isaia	47	Apocalipsa	17
16 iunie	Deuteronom	21	Psalmul	108, 109	Isaia	48	Apocalipsa	18
17 iunie	Deuteronom	22	Psalmul	110, 111	Isaia	49	Apocalipsa	19
18 iunie	Deuteronom	23	Psalmul	112, 113	Isaia	50	Apocalipsa	20
19 iunie	Deuteronom	24	Psalmul	114, 115	Isaia	51	Apocalipsa	21
20 iunie	Deuteronom	25	Psalmul	116	Isaia	52	Apocalipsa	22

Sarbatoriti:

Dănuţ Emanuel
Martinescu Sorina
Almăjanu Ileana
Balcu Marinela

Anunturi:

Continuăm să ne rugăm pentru adolescenții și tinerii care au examene în această perioadă.

În același timp, nu îi uităm nici pe cei care se luptă cu boala și suferința: Maria Gruescu, Aneta Ciortuz, Ștefan Bumb, Nicolae Blidar, Maria Potlog, Stela Ispas, Ecaterina Florea, Didina Mateiaș, Ica Țurcanu, Costică și Lucreția Murariu.

Reamintim datele bancare ale bisericii noastre, celor care doresc să își trimită dărnicia în această perioadă, în care lucrul acesta nu poate fi făcut prin prezența fizică la biserică:

Date bancare:
Beneficiar: Biserica Baptista Betania
CUI: 5189254 (daca se cere CUI-ul beneficiarului)
Cont IBAN: RO68BRDE360SV76107493600

 

Pace celor ce vin,
Bucurie celor ce rămân,
Binecuvântare celor ce pleacă!

 

Citirea Bibliei:

31 mai	Deuteronom	4	Psalmul	86, 87	Isaia	32	Apocalipsa	2
1 iunie	Deuteronom	5	Psalmul	88	Isaia	33	Apocalipsa	3
2 iunie	Deuteronom	6	Psalmul	89	Isaia	34	Apocalipsa	4
3 iunie	Deuteronom	7	Psalmul	90	Isaia	35	Apocalipsa	5
4 iunie	Deuteronom	8	Psalmul	91	Isaia	36	Apocalipsa	6
5 iunie	Deuteronom	9	Psalmul	92, 93	Isaia	37	Apocalipsa	7
6 iunie	Deuteronom	10	Psalmul	94	Isaia	38	Apocalipsa	8

Sarbatoriti:

Muntean Daniela
Kiss Iuliana
Jurescu Andrei
Secară Lavinia
Mateiaş Didina
Muntean Marcel

 

Reamintim datele bancare ale bisericii noastre, celor care doresc să își trimită dărnicia în această perioadă, în care lucrul acesta nu poate fi făcut prin prezența fizică la biserică:

Date bancare:
Beneficiar: Biserica Baptista Betania
CUI: 5189254 (daca se cere CUI-ul beneficiarului)
Cont IBAN: RO68BRDE360SV76107493600

 

Pace celor ce vin,
Bucurie celor ce rămân,
Binecuvântare celor ce pleacă!